Astăzi totuși nu mă tem
din pat sar iată-n poem
las și dragostea aiurea
să-nverzească pădurea
din pat sar iată-n poem
las și dragostea aiurea
să-nverzească pădurea
Și în rest fie ce-o fi
în poem e zori de zi
doar la marginile firii
încâlcite-s ițele iubirii
Descâlci-voi și nu prea
să aflu de-i dragostea
dragostea pui de lele
băgatu-m-a în belele
Ba e albă ba e neagră
și se duse viața dragă
Costel Zăgan, CEZEISME II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu