sâmbătă, 22 februarie 2020

TANCUL ISTORIEI



E-hei eu vă acuz ca orișicare
că n-am ajuns ceva mai mare
Și Doamne vezi nu se explică
de ce mi-e leafa tot mai mică
Ci hangarale am o cu duiumul
și nenorocul nu-mi dă drumul
Când altul cât ai zice iată pește
în burtă și în pungă iarăși crește
Și numai eu zău lua-m-ar dracul
nu scap de meseria mea săracul
Când stau și mă întreb ca blegul
cu cine Doamne-oi face întregul
Căci mă feresc de toate și abuz
și-n loc să cânt o doină eu acuz
Costel Zăgan, Doine de (s)pus la rană


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

BLESTEMUL CA ULTIMATUM

 Pe tarabă se întinde țara noastră ca merinde Nu mai au ce să mai vândă ne-au găsit altă osândă Vând și cerul vând și steaua și-ar vinde din...