Frunză verde cât Sahara
cam aşa ne este ţara
Cât în lung şi cât în lat
nici picior zău de bărbat
Parc-ar fi murit cu toţii
şi-au rămas aici doar hoţii
Toată lumea vede răul
cum ne-nlănţuie iar hăul
Toţi ar vrea dar nu se poate
să se facă aici dreptate
Parcă-i Doamne blestemată
scoală-Te Ţară odată
Că ne bate-n piept chiar Marea
când ne-apucă disperarea
Dacă ni s-au dus bărbaţii
scoală-se în loc Carpaţii
Dumnezeu din cer să vină
să ne-aducă El lumină
Costel Zăgan, DOINE DE (S)PUS LA RANĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu